2012. január 15., vasárnap

Xenofobia lui Eminescu

Xenofobia lui Eminescu

Ziarul de Iasi
Radu PARPAUTA
11/01/2012

Totodata, ii desfid pe aceia care ataca "nationalismul", "xenofobia", "antisemitismul" lui Eminescu de teama ca extremistii actuali ar putea folosi asemenea "port-drapele" contra lor, luindu-si din publicistica eminesciana pasaje pe care sa le instrumenteze ca atare.


„Oricit ne-am da dupa cires - imi spune un amic -, trebuie sa recunoastem ca Eminescu era antisemit." Si nu poti sa nu-i dai dreptate, oricit au incercat si incearca diversi domni, bine intentionati, minati de cele mai pioase sentimente patriotice, sa demonstreze ca nu este asa. Mai mult de atit, se poate spune ca Eminescu era xenofob in genere. Este suficient sa ne amintim de faimoasa Doina: „Cine-au indragit strainii/ Minca-i-ar inima cinii,/ Minca-i-ar casa pustia/ Si neamul nemernicia." Mda, nu e prea „corect politic" Domnul Eminescu! Nu m-ar mira ca unii „aparatori ai valorilor democratice" sa elimine Doina, asa cum in USA se cere ca Tom Sawyer sa fie scos din scoli pentru ca i se adreseaza lui Huck cu „nigger". Cica astfel de cuvinte sint „racially insensitive"!? Sau cum in Franta cercurile socialiste cer ca Louis-Ferdinand Céline, unul din cei mai mari scriitori ai lumii in secolul al XX-lea, sa fie trecut la index pentru ca, printre altele, a scris niste pamflete antievreiesti.

Daca mai este nevoie, mai dau un pasaj eminescian, din multele care se pot da: „Pentru a capatui suma aceasta de bulgari timpi si de grecotei pornoscopi si netrebnici, cari n-au nici posibilitatea de a se ocupa cu o munca productiva, se creeaza din ce in ce mai multe functiuni cari sa atirne direct de stat." (art. Munca si productie in desfasurare istorica, 22 iulie, 1882). Nu vi se pare o chestiune actuala? Astazi, la fel, se infiinteaza cit mai multe „functiuni cari sa atirne direct de stat", numai ca nu pentru „bulgari timpi" si „grecotei pornoscopi si netrebnici", ci pentru romanasi cu aceleasi atribute. Dar sa trecem...

In acest ultim fragment citat incepem sa intrezarim trasaturile xenofobiei lui Eminescu, cum era antisemitismul sau si care era motivatia acestuia. Conceptia eminesciana a „elementului national" este punctul de plecare. „E scris in cartea veacurilor ca acest element sa determineze soarta si caracterul acestui stat" (Straini de origine romana?, 26 ianuarie 1882). Din acest punct de vedere, spune Eminescu, in Romania de atunci exista o clasa productiva, formata din doua milioane de tarani din „rasa paminteana" si o mica patura neproductiva de diverse ranguri de conducatori ai tarii, in mare parte de „rase straine", de „surtucari" ai satelor si altii din „clasa consumatorilor improductivi".

Iar acest element national, „geniu national" ii spune Eminescu, trebuie ingrijit si respectat, caci, citeaza el din Pravila lui Vasile Lupu: „Cel ce-si vicleneste mosia si neamul mai rau decit ucigasii de parinti sa se certe". In acest scop trebuiau luate masuri administrative vizavi de straini. De pilda, evreii. Pe atunci erau emigranti recenti, multi veniti ilegal, nevorbitori de limba romana, peste 100.000 de mii (foarte mult la o populatie de doua milioane si jumatate de tarani si la o populatie totala de cinci milioane de suflete - vezi art. Mizeria vietii noastre politice, 1879). Antisemitii de atunci (si Eminescu) spuneau ca cetatenia romana nu trebuie acordata evreilor decit pe baza de cereri individuale si fiecare caz in parte sa fie analizat.

Esenta conceptiei lui Eminescu despre evrei este cuprinsa intr-un articol (Daca proiectul majoritatii, 7 iulie 1879): "Nu exista dar romani de rit izraelit, pentru ca nu exista izraeliti cari-n familie sa vorbeasca romaneste, pentru ca nu exista izraeliti cari sa intre in relatii de casatorie cu romanii, c-un cuvint evreul e evreu, se simte evreu si pina acuma nici n-a voit sa fie altceva decit evreu" .

Marius Mioc spune pe blogul sau (eu nu sint aici decit „negustor de vorbe", cum il numeste Eminescu pe ziarist): „Asadar, antisemitismul lui Eminescu este total diferit de cel promovat ulterior de Hitler. Eminescu nu i-a considerat niciodata pe evrei o rasa inferioara, ba chiar le reproseaza ca nu se casatoresc cu romanii (opusul ideilor nazistilor, care se temeau de "spurcarea" rasei superioare si au interzis casatoriile mixte). Din cele scrise de el rezulta ca, odata cu adoptarea de catre evrei a limbii romane (ceea ce s-a si intimplat pe scara larga in veacul 20), incetatenirea evreilor e admisibila".

Pe cei care-l acuza pe Eminescu pentru vederile sale politice ii rog un lucru: sa fie consecventi in principii si sa nu aplice dublul standard. Adica, sa acuze la fel de vehement guvernul israelian, care refuza sa acorde cetatenie israeliana muncitorilor romani din aceasta tara (unii, aflati de multi ani acolo), sau guvernele american, german sau francez, care iau masuri impotriva imigrantilor ilegali (inclusiv expulzari), refuzind sa acorde automat cetatenie tuturor emigrantilor (in SUA, chiar si emigrantii legali au de asteptat destul pentru cetatenie, iar una din conditii este cunoasterea limbii engleze).

Totodata, ii desfid pe aceia care ataca "nationalismul", "xenofobia", "antisemitismul" lui Eminescu de teama ca extremistii actuali ar putea folosi asemenea "port-drapele" contra lor, luindu-si din publicistica eminesciana pasaje pe care sa le instrumenteze ca atare. „Eminescu, insa, nu este responsabil pentru asemenea denaturari", spune Th. Codreanu intr-un articol. „Trebuie combatuti extremistii de azi, iar nu Eminescu!"

Si in final un alt citat din Eminescu, care, iertati-ma, nu prea are legatura cu restul, dar... nu ma pot abtine, e prea frumos. Este despre politicieni: „Creaza-se mari, creaza-se genii politice menite a determina sortile Europei; dar prin tamiia ce si-o aprind ei singuri, impreuna cu multimea lesne crezatoare, aiba si adevarul partea lui, o parte mica, neinsemnata (...), dar o parte esentiala si salutara" (Fondul acestei ere, 10 mai 1881).


Nincsenek megjegyzések: